Porți. Câteodată, cineva pleacă uitându-le-așa, și ele rămân
larg deschise,
Se scurg din ele picătură cu picătură amintiri, promisiuni,
vise,
Trece un an, și vine un sfârșit de vară când bei o cafea
într-o dimineață,
Și toate zăvoarele sar, și trece o viață...
