Mărul

La început, ne-am spus unul altuia povești

Cu poduri și castele de cleștar, cu mări și munți pitorești,

Cu Bambi și-ale sale prietene căprioare,

Cu Ariel, sirena îndrăgostită de mare,

Cu turniruri de curajoși cavaleri teutoni,

Cu Merlin, care-i îmblânzea pe dragoni...

În brațele tale-am adormit, și-am visat

Un univers paralel, în culori care n-au existat.

Am crezut în tine și în tot ce-mi spuneai,

Zâmbetul tău era magic și nu vedeam că mințeai.

Acum doar în versurile mele mai trăiește ceva din tot ceea ce mi-ai dăruit,

Am rămas singură-n noapte, mușcând dintr-un măr otrăvit.

*

*   *

Rândurile de mai sus sau fost scrise la rugămintea fiicei mele, Alexandra. Înțelegerea a fost ca de Halloween, eu să scriu o poezie pentru pictura ei cu mărul otrăvit, iar ea să-mi deseneze o vrăjitoare, pentru povestea mea cu mătura și câinele.

*

*   *

 # Va urma #